În conformitate cu planul de activităţi al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR, în zilele de 9 şi 10 iunie 2011 a avut loc, la Biblioteca Naţională a României, sesiunea de lucru a secţiunii, având ca subiecte:

• Ghidul de catalogare şi noile cerinţe internaţionale în descrierea resurselor bibliografice
• Evoluţia validării Ghidului de indexare LIVES-RO.

Cele două ghiduri vor servi ca lucrări de referinţă şi instrumente de lucru pentru uniformizarea activităţilor desfăşurate în biblioteci şi instituţii similare din România.

Deschiderea lucrărilor sesiunii a avut loc la Biblioteca Naţională, sediul Colecţii Speciale, prin cuvântul doamnei conf. dr. Elena Târziman, directorul bibliotecii.

După deschiderea lucrărilor, Victoria Frâncu (BCU Bucureşti), preşedinta Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR, în perioada 2007-2011, a prezentat raportul conducerii secţiunii pe ultimii patru ani.

Imediat după prezentarea Raportului şi după felicitările adresate Victoriei Frâncu pentru felul în care şi-a îndeplinit mandatul de conducere în toată această perioadă, participanţii s-au despărţit în două grupuri de lucru, întrunirea catalogatorilor desfăşurându-se în Cabinetul Bibliologic (sediul central al Bibliotecii Naţionale, Str. Ion Ghica, nr. 4), iar cea a indexatorilor la sediul Colecţiilor Speciale (str. Biserica Amzei, nr. 5-7).

Subsecţiunea Catalogare

La lucrările subsecţiunii au participat bibliotecari specialişti în catalogare, reprezentând: Biblioteca Naţională a României, BCU Iaşi, BCU Bucureşti, Biblioteca Academiei Române Bucureşti, Biblioteca Politehnica Bucureşti, BU Transilvania-Braşov, Biblioteca Judeţeană ”V. A.Urechia” Galaţi.

Prima parte a sesiunii de lucru (9 iunie) a debutat prin prezentarea unui studiu comparativ referitor la formatele UNIMARC/B şi MARC21/B. Studiul a fost susţinut de Mihaela Dragu (BAR Bucureşti).

Acest studiu a fost necesar, în primul rând, pentru că în bibliotecile din România se lucrează atât cf. UNIMARC/B cât şi cf. MARC21/B, fiind necesară o bună cunoaştere a aplicării acestora. Pe de altă parte, Ghidul de catalogare va avea inserate exemple paralele în cele două formate. Aşa cum s-a specificat şi cu ocazia altor întâlniri, exemplele UNIMARC/B şi MARC21/B vor fi însoţite de formele corespunzătoare ISBD. Pentru a pregăti aceste inserări, Coca Stanciu (Biblioteca Politehnica Bucureşti – foloseşte formatul MARC21/B) şi Luminiţa Berechet (BAR Bucureşti – foloseşte formatul UNIMARC/B), bazându-se pe studiul comparativ, au prezentat şi comentat exemple de înregistrări bibliografice, cf. MARC21/B şi cf.UNIMARC/B.

Cele trei expuneri au dus la crearea unei baze de discuţii din care nu au putut lipsi, cum era de aşteptat, problemele speciale întâlnite în activităţile curente ale fiecărui catalogator. Astfel, au fost abordate subiecte de tipul:

MARC21/B

- sistemul de punctuaţie din înregistrările bibliografice cf. MARC21/B;

- problema existenţei în acelaşi bloc 7- - al formatului  MARC21/B atât a înregistrărilor pentru responsabilităţi secundare/adăugate cât şi a diverselor  legături.

UNIMARC/B

- omiterea înregistrării preţului resursei în câmpul 010 (identificatorul în UNIMARC), acest element fiind introdus în modulele de achiziţii ale sistemelor de bibliotecă;

- obligativitatea completării subcâmpului $f din câmpul 200 al formatului UNIMARC/B, chiar dacă resursa nu are nici o responsabilitate principală, cf. regulilor de catalogare; dar, în acest caz, nu mai există o corespondenţă cu câmpul 700, ci acea responsabilitate se va înregistra în câmpul 702 Responsabilităţi secundare;

- repetarea subcâmpului $f în câmpul 200 al formatului UNIMARC/B se poate aplica doar în situaţia antologiilor fără titlu comun, care conţin mai multe titluri de lucrări de autori diferiţi;

- blocul 4- - UNIMARC/B, blocul legăturilor, corespunzător câmpurilor 760-787 ale formatului MARC21/B, blocul cu riscul celor mai multe pierderi la conversia datelor, în situaţia în care resursele nu sunt lucrate corect bibliografic sau conversia nu este făcută corect;

- stabilirea funcţiilor responsabilităţilor, mai ales, secundare, care contribuie la elaborarea unei resurse, constatându-se, de multă vreme, necesitatea uniformizării acestora, cu precădere în afişare; de utilizat Anexa C a UNIMARC/B pentru completarea subcâmpului $4 din câmpurile blocului 7- - al UNIMARC/B;

- utilizarea câmpului de legătură pentru serii/colecţii – 410 Serii, cf.  UNIMARC/B, în cazul în care sistemele în care se lucrează oferă posibilitatea înregistrărilor separate pentru colecţii, câmpul 410 fiind legătura la titlul uniform al colecţiei/seriei.

După o scurtă pauză, folosită tot pentru discuţii profesionale, Aurelia Mircescu (Biblioteca Naţională), bazându-se pe textul RDA (cap. 6.2) şi pe regulile AACR2, a făcut o scurtă prezentare referitoare la vedeta convenţională uniformă, axându-se numai pe titlurile resurselor care conţin:

- texte legislative - în întregime, fără comentarii,

- texte legislative - în întregime-cu comentarii,

- texte legislative – parţiale - comentate.

În cea de-a doua zi a întilnirii (10 iunie), Cristina Solinschi (BCU Iaşi), a prezentat o traducere a capitolului 9 al RDA - Identificarea persoanelor (responsabilităţi - persoane fizice), pe parcursul căreia participanţii la întâlnire au intervenit cu completări sau cu întrebări.

S-a discutat despre:

- numele preferat sau nepreferat (variante),

- iniţiala majusculă sau minusculă la termenul ”sfânt” din $c – câmpul 700 al UNIMARC/B, sau iniţiala titlurilor nobiliare,

- numele secular şi numele religios,

- numele real şi pseudonimul,

- numele dobândit sau cel patronimic etc.

Pentru a rezolva problema regăsirii variantelor numelui creatorului, cu orice tip de responsabilitate, s-au făcut recomandări insistente să se alcătuiască înregistrări de autoritate.

În continuare, Constanţa Dumitrăşconiu (BCU Bucureşti) a prezentat noile câmpuri 740-742 ale UNIMARC/B, care se referă la vedete convenţionale uniforme pentru texte legislative şi religioase, responsabilităţi primare, alternative şi secundare.

Abordările s-au referit la responsabilităţile asupra textelor religioase, textelor tratatelor ori înţelegerilor între state. De asemenea, au fost prezentate şi comentate:  structura, indicatorii şi subcâmpurile acestor câmpuri.

Următorul subiect, prezentat tot de către C. Dumitrăşconiu, a fost Zona 0 a ISBD-ului, cu referiri la:

- forma conţinutului,

- calificarea/determinarea mai exactă a conţinutului,

- tipul mediului.

Pornind de la stipulaţiile zonei 0, au fost prezentate, comentate şi exemplificate câmpurile 336, 337, 338 ale formatului MARC21/B.

În final, s-a stabilit:

• realizarea unui chestionar, care va fi trimis bibliotecilor din ţară şi care va avea ca rezultat o hartă care să evidenţieze sistemele şi formatele utilizate în bibliotecile din România (resp.: Mihaela Dragu, BAR Bucureşti);
• realizarea unei liste cu termenii utilizaţi, acum, pentru a marca funcţiile responsabilităţilor şi codurile aferente din Anexa C; acest document va sta la baza realizării unei liste uniforme cu calificativele necesare pentru dezambiguizarea autorilor omonimi;
• întocmirea unei liste cu titluri religioase şi nobiliare (resp.: Ecaterina  Căluian, BJVAU Galaţi);
• întocmirea unor liste cu utilizarea majusculelor şi prescurtărilor standardizate în limba română (resp.: O. Beşchea, BCU Iaşi);
• se recomandă ca exemplele alese pentru a fi inserate în Ghid să fie însoţite de imaginea paginii de titlu şi a cuprinsului resursei;
• se vor căuta exemple din baze de date pe formate diferite (UNIMARC, MARC21, ş.a.) pentru a fi analizate la următoarea întâlnire;
• întocmirea unei liste cu categoriile de suporturi pentru a uniformiza terminologia folosită;
• prezentarea FRBR-ului pentru cunoaşterea vocabularului specific, utilizat şi în Ghid. Entităţile grupului 1 FRBR - lucrare, expresie, manifestare, exemplar intră în responsabilitatea O. Beşchea, iar atributele, relaţiile vor fi prezentate de Gabriela Costea;
• finalizarea zonelor ISBD, cu actualizările după ediţia ISBD 2010 (resp. Constanţa Dumitrăşconiu şi Olga Beşchea);
• finalizarea lucrării despre descrierea pe niveluri (resp. Mihaela Cristea, Timişoara);
• finalizarea capitolului despre titluri uniforme (RDA 6.2) (resp. Aurelia Mircescu).

Subsecţiunea Indexare

La lucrările subsecţiunii Indexare au participat reprezentanţi ai Bibliotecii Naţionale, BCU „Carol I” Bucureşti, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi, Bibliotecii Academiei Bucureşti, BJ „V. A. Urechia” Galaţi, BJ „Gheorghe Asachi” Iaşi, BJ ”Octavian Goga” Cluj, Bibliotecii Politehnice Bucureşti.

Întâlnirea a avut ca temă continuarea lucrărilor de validare a subdiviziunilor generale de subiect din Ghidul LIVES-RO.

Dincolo de necesitatea adaptării termenilor la specificul cultural românesc, trebuie subliniat că procesul presupune raportarea concomitentă la lista de subdiviziuni LIVES-RO (elaborată în urma traducerii Ghidului RAMEAU, ediţia 2004), la ultima variantă a Ghidului Rameau (2010), la buletinele semestriale de modificări RAMEAU şi, evident, la baza de date BN Opale Plus.

Doamna Denise Rotaru ne-a informat că procesul de introducere a vedetelor de subiect în baza de date Lives este realizat în proporţie de 93%, subliniind că se preconizează finalizarea acestuia până la sfârşitul anului 2011. Pentru a merge într-un ritm similar şi cu validarea termenilor din ghid, s-a propus o intensificare a activităţii grupului de lucru, prin stabilirea mai multor întâlniri, următoarea fiind programată la începutul lunii iulie.

Nu vom încheia înainte de a mulţumi organizatorilor pentru găzduire, pentru climatul favorabil discuţiilor constructive de pe parcursul întâlnirilor de lucru. Sperăm că la întâlnirile viitoare ne vom bucura de prezenţa şi colaborarea colegilor din BCU „Lucian Blaga” Cluj şi BCU „Eugen Todoran” Timişoara.

Olga Beşchea, preşedinte al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

Anca Haţapuc, secretar al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR