Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR) de anul acesta s-a desfăşurat la Biblioteca Judeţeană “I. N. Roman” din Constanţa, în perioada 10-12 septembrie 2009. Tema conferinţei a fost “Continuitate şi schimbare în bibliotecă” .

I. Consideraţiuni generale despre conferinţa naţională a ABR

A 20-a Conferinţă naţională a ABR a fost deschisă de directoarea instituţiei gazdă, Liliana Lazia. Au urmat cuvinte de salut din partea unor personalităţi precum: Octavian Ştireanu, secretar de stat din Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Aledin Amet, deputat al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Florian Filip, director al Bibliotecii Academiei Române, Elena Târziman, director al Bibliotecii Naţionale a României. Remarcabile au fost în aceste intervenţii informaţiile lui Octavian Ştireanu privind grila de salarizare pentru bibliotecari din cadrul proiectului Legii salarizării unice, şi cele despre două amendamente la legea bibliotecarilor aduse de deputatul tătar Aledin Amet. Acesta a pus accent pe necesitatea schimbării percepţiei factorilor de decizie privind profesia, abilităţile şi activitatea de bibliotecar în bibliotecile româneşti de astăzi.

Un amanunţit istoric al Asociaţiei Bibliotecarilor din România a fost făcut de preşedintele asociaţiei, Prof. Mircea Regneală. Prezentarea intitulată “20 de ani în slujba profesiei” a cuprins principalele activităţi ale ABR de la înfiinţarea sa până în prezent.

După decernarea premiilor şi a diplomelor ABR au urmat prezentările invitaţilor din străinătate. Gžegož Jancevič, consultant regional la Euromonitor International, a vorbit despre Sistemul de informare online Passport GMID. Wouter Schallier, director executiv al LIBER (Ligue des Bibliothèques Européennes de Recherche) a prezentat Rolul LIBER în sprijinirea bibliotecilor europene de cercetare. Paul Ayris, director al Bibliotecii University College London, a prezentat lucrarea Strategii digitale, perspective europene, în acelaşi context al LIBER. O prezenţă deja obişnuită a conferinţelor naţionale ale ABR a fost Anders Ørom din Danemarca, mai discret ca de obicei, dar, cu siguranţă, un bun ascultător al tuturor alocuţiunilor, – cunoaşte bine limba română – unul care va şti să tragă concluzii corecte după această conferinţă.

În partea a doua a primei zile au fost prezentate foarte sugestiv (i.e. cu descriere, performanţe şi exemplificări audio-video) Noile baze de date EBSCO de către reprezentanta firmei Romdidac SA, Mihaela Stepănescu. Prezentarea a fost urmată de lansarea celei mai recente apariţii din colecţia “Biblioteca ABR”, Noi studii de biblioteconomie a Prof. Mircea Regneală. Cartea a fost prezentată cu vervă de Constantin Mălinaş.

Imediat după aceea s-au deschis sesiunile de comunicări ale secţiunilor profesionale ale asociaţiei, sesiuni care au continuat în a doua zi a conferinţei naţionale.

II. Raport asupra lucrărilor Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR

Spre deosebire de alţi ani, anul acesta aproape toate sesiunile de comunicări ale secţiunilor profesionale au avut puţini participanţi, motivul principal fiind, se pare, lipsa fondurilor pentru deplasarea membrilor ABR interesaţi. Au fost cazuri de biblioteci centrale universitare care au avut doar unul sau doi reprezentanţi la aceasta conferinţă naţională, situaţie fără precedent în istoria asociaţiei. La Secţiunea de Catalogare-Indexare, un număr de 14 participanţi din biblioteci universitare, judeţene şi şcolare plus o bibliotecă specializată, au reuşit să comunice lucruri interesante şi să creeze o atmosferă de conlucrare, mai ales în domeniul limbajelor de indexare şi al reprezentării subiectelor documentelor prin acestea.

În lipsă de lucrări, chiar dacă tema conferinţei a fost anunţată cu suficient timp înaintea conferinţei, cu un număr de reveniri şi chemări insistente pentru anunţarea intenţiei de prezentare, singura lucrare prezentată a fost una despre un nou standard internaţional pentru construirea de tezaure. Vom reveni la aceasta.

În ordine cronologică, s-a început prin informarea participanţilor cu privire la stadiul actual al proiectului Lives-Ro de validare a vedetelor de subiect din limbajul RAMEAU, răspunzând astfel interesului manifestat de aceştia. În acest context s-a reamintit modul în care au decurs lucrările întrunirii de lucru a Secţiunii de Catalogare-Indexare de la Iaşi din 17-18 iunie 2009. Problema accesului la aplicaţia Lives-Ro existentă, dar inaccesibilă încă, pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României, a constituit un moment esenţial al dezbaterilor. Accesul la această aplicaţie (http://lives.bibnat.ro/lives), deşi anunţat printr-un e-mail din august 2009 ca posibil, încă nu este disponibilizat, ceea ce dăunează caracterului transparent al activităţilor din cadrul grupului de lucru. În numele transparenţei, s-a citit ultimul raport al coordonatoarei grupului de lucru Lives-Ro, Denise Rotaru, raport întocmit de aceasta în urma întrunirii de lucru de la Iaşi menţionată mai sus. Prezenţa a 4 membri ai grupului de lucru Lives-Ro printre participanţii la aceasta sesiune a intensificat schimbul de idei pe tema autorizaţiei de editare în formatul Lives-Ro, a formei de singular sau plural a vedetelor de subiect, a unor aspecte legate de acces la termenii validaţi deja.

Convinsă de utilitatea prezentării unor noutăţi din domeniu într-un cadru organizat ca o conferinţă naţională a asociaţiei bibliotecarilor, Victoria Frâncu a prezentat proiectul ISO 25964 derulat la British Standard Institution de un grup de lucru condus de Stella Dextre Clarke, în lucrarea intitulată “Un nou standard internaţional pentru construirea tezaurelor” . Actualul proiect aflat în derulare va fi supus analizei şi va face obiectul comentariilor unui număr de potenţiali utilizatori la sfârşitul acestui an, conform iniţiatoarei şi coordonatoarei proiectului, Stella Dextre Clarke. Noutatea majoră a acestui standard constă în două aspecte: interoperabilitatea dintre tezaure şi alte tipuri de vocabulare structurate (de exemplu, scheme de clasificare) şi definirea unor formate de schimb şi a unor protocoale de interoperabilitate. Noul standard vine să înlocuiască bine-cunoscutele standarde internaţionale existente, ISO 2788 (1986), pentru construirea tezaurelor monolingve şi ISO 5964 (1985), pentru construirea tezaurelor multilingve. Grupul de lucru constituit pentru derularea acestui proiect are în componenţa sa reprezentanţi ai unor institute de standardizare din 11 ţări: Canada, Danemarca, Franţa, Germania, Finlanda, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Republica Sud-Africană, Suedia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii.

În contextul prilejuit de interoperabilitatea limbajelor de indexare s-a deschis discuţia despre seminarul CZU care va avea loc la sediul Consorţiului CZU de la Haga în luna octombrie 2009. Conform programului anunţat (http://www.udcc.org/seminar2009/programme.htm) se constată că majoritatea lucrărilor se vor concentra pe aplicaţii noi ale CZU în cadrul unor reţele vizibile online şi se reafirmă că nu se poate face abstracţie de informaţia structurată pusă la dispoziţia utilizatorului de cataloagele sistematice de bibliotecă. Discuţia iniţiată constituie punctul de plecare într-o dezbatere pe tema utilizării cataloagelor sistematice în bibliotecile reprezentate de participanţii la prezenta sesiune de comunicări. Cu această ocazie se invocă discuţiile recente de pe blog-ul ProLibro pe tema CZU (http://prolibro.wordpress.com/2009/08/25/czu-cenusareasa-softurilor-de-biblioteca/). Acestea au fost iniţiate de Ioana Dragotă de la Biblioteca Judeţeană din Baia Mare, autoarea unei soluţii de corelare a indicilor CZU cu vedete de subiect create inductiv, soluţie care îmbunătăţeşte accesul la subiecte.

Urmează o trecere în revistă a modului în care se valorifică informaţia despre subiectele documentelor reprezentată de cataloagele sistematice în fiecare dintre bibliotecile reprezentate. Pornind de la exemplul Bibliotecii Judeţene din Baia Mare, unde în sistemul BiblioPhil se valorifică la maximum calităţile CZU de organizator al cunoştinţelor, reprezentanta Bibliotecii Universităţii din Craiova, Rodica Trăistaru, relatează din experienţa propriei instituţii în acest domeniu, ştiut fiind faptul că acolo Georgeta Pădureanu a dezvoltat un tezaur bazat pe CZU.

Georgeta Petre de la Biblioteca Judeţeană din Constanţa pune problema formei vedetelor Rameau de la BCU Cluj şi BCU Iaşi în momentul finalizării limbajului Lives-Ro. Aceste biblioteci au construit deja fişiere de autoritate care probabil că nu vor corespunde perfect cu cele din Lives-Ro. În continuare Georgeta Petre pune problema utilizării câmpului 610 (pentru vedete de subiect necontrolate) din UNIMARC şi a modului în care se vor modifica acestea în momentul adoptării Lives-Ro, ca unic limbaj de indexare în bibliotecile româneşti.

Revenind la cataloagele sistematice, se constată în urma discuţiilor că multe dintre biblioteci menţin încă vechiul catalog pe fişe din motive de securitate, pentru a preîntâmpina disfuncţii în relaţiile cu utilizatorii bibliotecii. De asemenea, în multe biblioteci catalogul informatizat este accesibil numai din interiorul bibliotecii, ieşirea în Internet fiind defectuoasă sau lipsind cu desăvârşire. Este preponderent cazul sistemelor de bibliotecă furnizate de IME, Tinlib şi Tinread. Cu această ocazie Dana Berariu, de la insituţia organizatoare, prezintă avantaje şi dezavantaje ale sistemului Tinlib. Nadia Cristescu, de la Biblioteca ANEFS din Bucureşti, beneficiară a Tinlib, continuă aceeaşi idee şi invocă probleme de vizibilitate a colecţiilor în Internet.

Situaţia Bibliotecii Academiei Române este adusă la cunoştinţa participanţilor de către Ligia Caranfil. Organizarea serviciilor este diferită de aceea a altor biblioteci, în sensul că un serviciu face redactarea fişelor şi indexarea şi un altul, clasificarea subiectelor. Clasificarea se face după tabele care datează dinaintea ediţiei medii în limba română elaborate de Biblioteca Naţională a României, lucru surprinzător pentru toţi participanţii prezenţi. Se propune ca soluţie de grăbire a proceselor de clasificare-indexare a documentelor efectuarea practicii studenţilor de la Bibliologie şi Ştiinţa Informării pe cataloagele Bibliotecii Academiei Române şi scanarea fişelor de catalog dactilografiate, după modelul existent la BCU Iaşi.

Mioara Voncilă, de la Biblioteca Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi prezintă sistemul integrat de bibliotecă numit Koha, produs în Noua Zeelandă şi utilizat de biblioteca lor. Sistemul bazat pe Unimarc răspunde cerinţelor bibliotecii. Mioara Voncilă a făcut o propunere interesantă pentru un proiect de maximă utilitate pentru bibliotecari: alcătuirea unui dicţionar englez-român de termeni şi sintagme întâlnite în texte specializate de bibliologie şi ştiinţa informării, pentru care se găsesc mai greu echivalenţi în limba română, sau se utilizează calcuri lingvistice, de exemplu: digitizare, hipertext, metadate, ciberspaţiu etc.

Valeria Grigore de la Biblioteca Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" prezintă situaţia indexării precizând că instrumentul folosit în acest scop este LCSH. Una dintre problemele cu care se confruntă este deselecţia publicaţiilor, biblioteca deţinând multe documente de tehnică vechi, în limba rusă.

Georgeta Stanciu de la Biblioteca Universităţii Politehnica din Bucureşti prezintă situaţia indexării la această bibliotecă accentuând asupra lipsei de personal, cei doi bibliotecari care activează fiind nevoiţi să facă şi catalogare şi clasificare şi retroconversie în Aleph 500. De asemenea invocă probleme cu serverul.

Concluzie

Sesiunea de comunicări a Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR s-a desfăşurat sub semnul conlucrării şi a schimbului de opinii privind activităţile de catalogare-indexare ale bibliotecarilor prezenţi. Fără ca acest lucru să se fi afirmat explicit, activităţile specifice nu pot face abstracţie de instrumente autorizate pentru buna lor desfăşurare. Unul dintre aceste instrumente – limbajul Lives-Ro – este pe cale să fie desăvârşit prin muncă asiduă şi sistematică. Un altul, CZU, este bine cunoscut şi utilizat în 95% din biblioteci, dar inegal, neunitar, cu adaptări locale. Se impune prin urmare ca achiziţionarea Master Reference File (MRF) să devină unul din obiectivele prioritare ale bibliotecilor româneşti. Consorţiul CZU acordă condiţii avantajoase de achiziţionare în regim partajat al acestui standard. Odată impus pe plan naţional, MRF va deveni instrumentul de referinţă folosit pentru clasificarea documentelor.

22 septembrie 2009
Dr. Victoria Frâncu
Preşedintă a Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABR