Cuvântul de deschidere a Şedinţei de Comunicarea Documentelor şi Împrumut interbibliotecar din data de 14.04.2016, desfaşurată în sediul Bibliotecii Centrului Universitar Nord din Baia Mare, îl are doamna Laura Varga, bibliotecar la Biblioteca Centrului Universitar de Nord, care dă cuvântul domnului prof. univ. dr. Gavril Ardelean, Prorector al acestei universităţi. Urmează apoi domnul ing. Ioan Câmpean, director al Bibliotecii Universităţii Tehnice Cluj Napoca care spune, citez: "Ar fi cazul să ne întâlnim cu toate universităţile din ţară, să punem la punct împrumutul interbibliotecar. Aştept propuneri de colaborare."

Doamna Camelia Boca, preşedinta Secţiunii de Împrumut interbibliotecar pe ţară, mulţumeşte pentru găzduire şi precizează că nu există diferenţe între bibliotecile universitare, bibliotecile judeţene sau bibliotecile şcolare când este vorba de împrumutul interbibliotecar, importantă este colaborarea între aceste instituţii. Rolul acestei şedinţe este schimbul de idei, păreri, probleme şi soluţiile fiecăruia dintre participanţi, la aceste probleme.

1. Domnul dr. Vasile Deac, Biblioteca Judeţeană Oradea, donează ultima sa carte, în care şi-a inclus ultimele cercetări "Aeromicroflora din biblioteci, muzee şi arhive - investigaţii ştiinţifice". Este prezentat, în continuare, un produs natural pentru bibliotecari, pentru protecţia cu nanoparticule a cărţilor. Tratamentul este valabil doar pentru cartea de circulaţie largă, nu şi pentru cartea de patrimoniu, cartea veche. Acest tratament ar trebui aplicat tuturor cărţilor care circulă în sistemul de împrumut interbibliotecar naţional sau internaţional.
2. În lucrarea "Istoricul C.U.N.B.M.", doamna Laura Varga face o prezentare a Bibliotecii Centrului Universitar Nord din Baia Mare, arătând facilităţile oferite şi problemele cu care se confruntă această bibliotecă.
3. Doamna Alina Lemnean, coordonatoarea serviciului de Împrumut Interbibliotecar de la Biblioteca Judeţeană Baia Mare prezintă o statistică a împrumuturilor interbibliotecare, în perioada 2007-2015, aratând că apogeul (223 cereri) a fost în anul 2013. Se subliniază faptul că în această bibliotecă nu se plăteşte niciun serviciu şi, pe an ce trece, ILL-ul se dezvoltă. Se ridică problema Poştei Române, care a mărit taxele poştale de la 1 martie, de peste 9 ori, ajungându-se la  aproximativ 180 RON transportul unei cărţi. Doamna Camelia Boca arată că din anul 2001, există un act prin care se cere eliminarea acestei taxe pentru tot ceea ce ţine de mediul academic. Există două soluţii, una ar fi negocierea cu Poşta Română şi a doua organizarea de licitaţii cu firmele de curierat pentru a se obţine taxe mai mici. S-a ridicat şi problema Schimbului interbibliotecar din bibliotecile din ţară care se confruntă cu aceeaşi problemă. Colegii au sugerat iniţierea unui demers comun al ambelor asociaţii de bibliotecari din România pentru a găsi o soluţie comună aceste probleme importante. Datorită acestor taxe exorbitante procesul de informare-documentare va avea de suferit.
4. Doamna Gabriela Both, (Biblioteca Universităţii Baia Mare) prezintă împrumutul interbibliotecar din această instituţie. Remarcă faptul că preponderenţa este în domeniul literaturii şi lingvisticii şi îşi exprimă dorinţa de a se realiza un sistem centralizat, integrat de bibliotecă pentru împrumutul interbibliotecar.
5. De la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, doamna Monica Costea prezintă Serviciul de Periodice, care gestionează un fond cu 18.670 volume şi 2.560 titluri. Se ridică aceeaşi problemă, scumpirea de către Poşta Română a taxelor pentru expediţii internaţionale, a determinat costuri extrem de mari, pe care nimeni nu şi le permite, şi propune soluţia exclusivă a formei electronice.
6. Lucrarea "Împrumutul interbibliotecar - noi tendinţe" este prezentată de Ionela Burz, Biblioteca Universităţii din Oradea. Remarcă faptul că STAS-urile nu se trimit la împrumul interbibliotecar, iar biblioteca este obligată să achiziţioneze de la ASRO, un exemplar, chiar dacă a apărut cu mulţi ani în urmă. În altă ordine de idei, se solicită  revizuirea regulamentului ILL, astfel încât şi Biblioteca Academiei din Bucureşti să asigure acest serviciu, deoarece  instituţia  nu colaborează în modul cel mai fericit cu majoritatea bibliotecilor din ţară. Ionela Burz concluzionează că urgentarea circuitului info-documentelor prin ILL s-ar putea rezolva prin stabilirea unor înţelegeri bilaterale între bibliotecile din sistemul naţional şi internaţional.
7. Doamna Camelia Boca, Biblioteca Centrală Universitară M. Eminescu, Iaşi, face o prezentare în cifre a bibliotecii în care lucrează (o bibliotecă universitară cu peste 3 milioane de publicaţii, 150 de angajaţi, 13 filiale şi 1.500 de împrumuturi/tură care deserveşte întreg mediul academic ieşean). Apoi, prezintă participarea sa la cea de a 14-a Conferinţă internaţională a secţiunii de Împrumut Intrebibliotecar organizată de IFLA la Istanbul, Turcia, din  1-3 octombrie 2015.
8. Biblioteca Universităţii Suceava cu problemele şi soluţiile la acestea este subiectul lucrării doamnei Anişoara Budui („Serviciile oferite de Biblioteca Universităţii Suceava”). Sunt prezentaţi factorii de confort dintr-o bibliotecă: mobilier, iluminat, căldură, zgomot, orar.

În încheiere, doamna Laura Varga mulţumeşte celor prezenţi pentru participare, iar doamna Camelia Boca, participanţilor şi gazdelor şi invită colegii prezenţi la următoarea şedinţă de lucru de la Biblioteca Universităţii din Galaţi, dar şi la şedinţa organizată de secţiune în cadrul Conferinţei Naţionale de la Timişoara.