AUDIEREA PUBLICĂ
Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I+II):
Ce tip de formare iniţială va creşte calitatea în sistemul de învățământ din România?
Joi, 21 aprilie 2016, la Biblioteca Naţională a României, a avut loc audierea publică „Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I+II): Ce tip de formare iniţială va creşte calitatea în sistemul de învăţământ din România?”. Evenimentul a fost organizat la iniţiativa Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie care a propus acest format mai puţin obişnuit de dezbatere – audiere publică, pentru a oferi tuturor părţilor posibilitatea de a-şi argumenta, printr-o alocuţiune, poziţia faţă de opţiunile prezentate sau de a propune soluţii noi în conformitate cu realităţile învăţământului românesc. Audierea publică a fost organizată în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României, Radio România Actualităţi şi televiziunea online www.privesc.eu. Dezbaterea pe această temă a fost propusă ca urmare a rezultatelor slabe la examenele naţionale, dar şi a rezultatelor profesorilor la examenele de titularizare, dovadă că actualul sistem de formare a cadrelor didactice nu funcţionează.
Evenimentul se înscrie în calendarul de activităţi organizate sub egida Dezbaterii Naţionale pentru Educaţie şi Cercetare – „România Educată”. Audierea publică este face parte din proiectul de formare și dezvoltare a Coaliției pentru Educație, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul este susținut de către Asociaţia C4C – Communication for Community, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică și Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație (IDEE).
La întâlnire au luat parte cadre didactice şi reprezentanţi ai mediului academic din întreaga ţară, cercetători, instituţii publice – Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Administraţia Prezidenţială, organizaţii sindicale, organizaţii neguvernamentale, jurnalişti şi lideri de opinie. Din cele peste 100 de depoziţii referitoare la formarea iniţială a cadrelor didactice, 35 au fost prezentate în faţa comisiei de experţi şi a observatorilor prezenţi în sală. În vederea asigurării transparenţei, punctele de vedere exprimate au fost transmise live şi pot fi consultate accesând linkurile www.privesc.eu şi www.coalitiaedu.ro/audiere-publica/opiniile-participantilor/.
Între observatori, s-a numărat şi Asociaţia Bibliotecarilor din România (ABR) – Secţiunea Tehnici Pedagogice în Bibliotecă, având în vedere rolul important al bibliotecii/structurii infodocumentare în calitatea sa de partener activ al şcolii şi ca instituţie care favorizează procesul învăţării pentru realizarea unui act educaţional de calitate, constituind, în acelaşi timp, o sursă de informare permanentă, un suport necesar activităţilor de formare şi o punte de legătură între şcoală şi comunitate.
În deschiderea evenimentului, preşedintele Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, a subliniat faptul că instituţia pe care o reprezintă „îşi propune să coaguleze energii şi resurse pentru a susţine dezvoltarea şcolii în care fiecare vrea şi poate să îşi împlinească potenţialul.” Au fost prezentate misiunea şi direcţiile Coaliției pentru Educație: participare şi echitate, un sistem care garantează accesul tuturor la educaţie; calitatea resurselor umane – profesori competenți, motivați, autonomi, respectați și încurajați să învețe; descentralizare, un grad ridicat de autonomie și asumare a deciziei și a responsabilităților pentru învățare; curriculum flexibil şi relevant pentru interesele elevilor şi a comunităţii, centrat pe competențe și valori; evaluare în vederea îmbunătăţirii performanţei sistemului educațional; finanţare alocată strategic şi eficient şi bună guvernanţă; propuneri de politici publice în domeniul educației; contribuţie activă la dezvoltarea și implementarea strategiei naționale pentru educație; expertiză şi facilitarea schimbului de bune practici; semnalarea derapajelor sistemului educațional față de cele mai bune practici internaționale.
Dr. Anca Denisa Petrache, director al Direcţiei de Formare Continuă din cadrul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, a exprimat deschiderea la dialog constructiv a instituţiei pe care o reprezintă, subliniind necesitatea profesionalizării carierei didactice, armonizarea celor două componente – teoretică şi practică a formării, nevoia de specialişti, de oameni cu o experienţă consistentă în domeniul educaţiei şi cu vederi largi.
Ioana Irina Rusu, consilier în cadrul Departamentului de Educaţie al Administraţiei Prezidenţiale, implicată în proiectul naţional „România Educată”, a ţinut să menţioneze importanţa formării iniţiale a cadrelor didactice în vederea recredibilizării profesiei: „România nu îşi mai permite să piardă potenţial uman prin neparticiparea la educaţie.” În condiţiile unui sistem încercat de schimbări după perioada postdecembristă, este nevoie de o regândire a sistemului de pregătire a dascălilor, de o strategie naţională pentru educaţie şi cercetare.
S-au semnalat opinii diverse în abordarea anumitor aspecte, precum: opţiunea pentru masterat diferenţiat în funcţie de specializări sau pentru masterat unic, licenţă pentru profesia de profesor, doctorat didactic, mentorat, sistemul modular, cum definim un profesor bun între vocaţie şi reguli, profesionalizarea carierei didactice, teaching skills, peer teaching, creativitatea pedagogică în contextul schimbărilor permanente, formarea pentru transdisciplinaritate, formarea prin proiecte şi schimbul de bune practici, eficientizarea pregătirii psihopedagogice, discrepanţa dintre teorie şi practica pedagogică reală, finanţarea formării cadrelor didactice, diversificarea şi flexibilizarea ofertei de formare, inserţia pe piaţa muncii, presiunea legislativă şi psihologică pentru furnizorii de formare a personalului didactic, lipsa de coerenţă în elaborarea politicilor educaţionale.
Reprezentanţii Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti au prezentat un model funcţional de masterat didactic implementat în cadrul acestei instituţii de învăţământ superior, menit să pregătească studenţii cu preponderenţă în didactica disciplinelor limba şi literatura română sau limbi străine.
Cei mai mulţi depozanţi au susţinut necesitatea coexistenţei şi complementarităţii modulului psihopedagogic efectuat pe parcursul studiilor de licenţă, cu masteratul didactic care înseamnă pregătire aprofundată. Dacă modul psihopedagogic (I+II) presupune o formare generală în domeniul educației, indiferent de specializarea viitorilor profesori, masteratul didactic vizează dezvoltarea de competențe didactice specifice unui anumit domeniu de cunoaștere, transferat ca disciplină în planurile-cadru pentru învățământul preuniversitar. Pornind de la cadrul legislativ, au fost prezentate avantajele şi dezavantajele celor două opţiuni dezbătute – masterat didactic şi modul psihopedagogic, soluţii şi propuneri pentru gestionarea acestora, entităţi responsabile, aşteptări din partea actorilor implicaţi, opțiuni ulterioare pentru evoluția carierei de profesor şi creşterea atractivităţii pentru această profesie.
La finalul întâlnirii, o parte dintre membrii prezenţi ai Comisiei de experţi au formulat câteva concluzii şi recomandări care se vor constitui într-un raport ce urmează a fi înaintat Ministerului Educaţiei, la jumătatea lunii iunie 2016, şi care va sta la baza elaborării unor politici publice legate de formarea profesională a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar.
Dr. Şerban Iosifescu, preşedinte A.R.A.C.I.P., a ţinut să accentueze faptul că pentru un învaţământ de calitate, este nevoie de profesori de calitate, de aceea trebuie să pornim de la nevoile actuale ale sistemului de învăţământ, precum şi de la nevoile de educaţie exprimate de societate, incluzând angajatorii, furnizorii de formare iniţială şi continuă, opinia publică şi beneficiarii.
Apreciind varietatea opiniilor şi argumentele exprimate cu profesionalism de către vorbitori, prof. dr. Florence Mihaela Singer, de la Universitatea Petrol-Gaze, Ploieşti a arătat că audierea publică a reprezantat de fapt o provocare şi o invitaţie pentru a găsi împreună soluţii care să ducă la creşterea calităţii învăţământului din România, raportându-ne atât la practicile tradiţionale cât şi la evoluţia indusă de noile tehnologii ale cunoaşterii, adaptate necesităţilor şcolii de astăzi, şi la creşterea prestigiului personalului didactic.
Prof. univ. dr. Lazăr Vlăsceanu, de la Universitatea din Bucureşti, a arătat că se impune să alegem ce metode deja consacrate trebuie menţinute în sistemul educaţional şi, în acelaşi timp, să ne adaptăm schimbărilor, să experimentăm şi să probăm soluţii inovative şi modalităţi alternative de formare, să regândim statutul profesiei didactice. Noile schimbări în societate, necesită noi forme de învăţare. În acest sens, este nevoie de flexibilitate din partea instituţiilor de învăţământ superior, care trebuie să-şi asume rolul de pregătire a cadrelor didactice, şi de programe de inserţie profesională. Domnia sa a concluzionat astfel: „Plec cu mai multe întrebări decât cu răspunsuri, ceea ce înseamnă că a fost o întâlnire foarte productivă.” Audierea publică s-a dovedit a fi legitimă şi oportună, tema dovedindu-se a fi una de un real interes pentru educaţie şi perspectivele acesteia.
Dacă luăm în considerare aspectele care ţin de cariera didactică, precum gestionarea comportamentului elevilor şi luarea deciziilor corecte la nivelul clasei, predarea într-un context multicultural şi multilingv, învăţarea extraşcolară (nonformală şi informală), consilierea şi orientarea şcolară, presiunile exercitate de societatea contemporană şi competenţele generale (metodologice, de evaluare, de comunicare şi relaţionare, psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, manageriale) pe care trebuie să le posede un profesor, se confirmă faptul că misiunea acestuia este una deosebit de complexă, fapt care necesită atenţie sporită din partea tuturor celor co-interesaţi de o educaţie de calitate, respect pentru şcoală şi reconsiderarea valorilor.
Drd. Carmen Pesantez
Preşedinte Secţiunea Tehnici Pedagogice în Bibliotecă – ABR